Poiana Mărului, o veritabilă perlă a Banatului Montan

Pe lista locurilor uimitoare din România, pe care trebuie neapărat să le vizitați, se află și stațiunea Poiana Mărului din județul Caraș-Severin. Minunatele peisaje dominate de vârfuri semețe, de cascade spectaculoase și ape limpezi, par desprinse din povești. Lacul Poiana Mărului este o locaţie potrivită pentru plajă, înot şi sporturi acvatice sau plimbări cu barca. Pe malul lacului se poate și campa cu cortul.

Aerul foarte curat din Poiana Mărului, cu o puternică ionizare negativă, este încă un motiv de mândrie pentru noi și un argument în plus pentru ca dumneavoastră să decideți să ne vizitați. Un studiu recent efectuat de cercetătorii francezi a arătat că aerul din Poiana Mărului este mai curat ca cel din zona Cascadei Niagara, ionizarea negativă fiind de 10 ori mai mare, ea fiind benefică pentru sănătate şi prevenind anumite boli.

În această frumoasă așezare dacică, în mijlocul unei frumoase livezi de meri, se află și Pensiunea Florina, o afacere de familie ai cărei proprietari, fiind băștinași, locuiesc încă aici. Poarta este permanent deschisă pentru dumneavoastră, echipa așteptându-vă cu drag să-i fiți oaspeți, cu dorința de a vă oferi, aici la Poiana Mărului, „casa departe de casă”.

Vrei să-ți petreci concediul la Pensiunea Florina?

Istoric Poiana Mărului

La origini, Poiana Mărului, care se află la 22 de km de comuna Zăvoi, o depresiune montană între cotele 500 m și 700 m, a fost cândva un loc cu fânețe și pomi fructiferi, proprietarii acestora fiind locuitori din satul Măru, comuna Zăvoi, județul Caraș-Severin.

Traseul Zăvoi - Măru - Poiana Mărului - Valea Șucu - Olteana a fost, încă din vremea strămoșilor noștri, dacii, cel mai folosit traseu de legătură cu Țara Românească și cu Oltenia, de populațiile stabilite în Banat.

În anul 1849, organizatorii Revoluției Maghiare de la 1848 au parcurs această rută străveche pentru a se salva în Țările Române, respectiv în Oltenia și ulterior în Imperiul Otoman, prin Ada Kaleh.

Ca locație a fost pusă în valoare de un întreprinzător pe nume Johan Bibel, care în anul 1883 începe exploatarea lemnului pe valea pârâului Bistra, unde se construiește o cale ferată îngustă, pe o lungime de 8,3 km, până la confluența cu pârâul Peceneaga, pe a cărui vale a fost construit un rol lung de 4,5 km pe care buștenii alunecau la vale cu ajutorul apei.

În Poiana Mărului, în anul 1888, pe locul actualei păstrăvării, întreprinzătorul Johan Bibel a construit și o mică hidrocentrală electrică destinată exploatării de pe acea vale.

Prin 1885, în Poiana Mărului existau ceva mai mult de 30 de clădiri, o hală cu 5 gatere, magazii, o casă de oaspeți și o vilă, numită MALCOMES. Mai exista și un oficiu poștal, poștărița îndeplinind și funcția de învățătoare pentru cei 10-15 copii ai personalului exploatării.

Frumusețea locurilor din Poiana Mărului, aerul profund sănătos, organizarea în trecut a marilor partide de vânătoare de capre negre, mistreți, cocoși de munte, au atras mulți turiști, ceea ce în timp a transformat acest loc într-o localitate climaterico-turistică.

Între anii 1936-1937, datorită faptului că un fiu al satului Măru, dr. Nicolae Table, avea funcția de secretar general al Primăriei Timișoara, s-a inițiat adoptarea unei hotărâri în Consiliul Primăriei Timișoara pentru finanțarea construcției unei case de odihnă la Poiana Mărului, pentru funcționari și pentru familiile celor din Primăria Timișoara.

Acestei clădiri i s-a dat numele de Vila Bistra. Tot în anul 1937, Întreprinderea de Electricitate și Tramvaie Timișoara a introdus între Zăvoi și Poiana Mărului un automotor cu remorcă, pus la dispoziția tuturor turiștilor și populației din împrejurimi.

În anul 1952, Vila Bistra din Poiana Mărului a primit titlul de preventoriu TBC, transformat însă curând în sanatoriu, fiind bine organizat, bine gospodărit și cu renume în domeniul său specific.

În anul 1971, în stațiunea Semenic din Caraș-Severin s-a organizat o tabără de proiectare care a avut ca scop elaborarea planului de sistematizare turistică a județului Caraș-Severin. Rezultatul acestei activități a fost prezentat conducerii statului de la acea vreme, care se afla în vizită oficială la Reșița, în frunte cu Nicolae Ceaușescu, președintele țării, și Ion Gheorghe Maurer, prim-ministrul, unde proiectele prezentate s-au bucurat de bune aprecieri, dându-se pe loc aprobări de principiu pentru realizarea unor importante obiective.

În anul 1972, Consiliul Popular Județean a hotărât desființarea sanatoriului și construcția unei mari stațiuni climaterice și sportive, în acest program fiind realizat Hotelul Scorilo, cu o capacitate de cazare de 350 de locuri.

Evenimentele ce au urmat Revoluției din 1989 au condus la schimbări în viața stațiunii Poiana Mărului. Revenirea la forma proprietății private a însemnat restituirea tuturor proprietăților, a construcțiilor și terenurilor, fapt care a determinat schimbări profunde în viața acestei stațiuni. Vila Bistra a fost restituită vechiului proprietar, Primăria Timișoara, iar Hotelul Scorilo, fiind proprietate de stat, a fost vândut unui întreprinzător.

În această frumoasă așezare dacică, în mijlocul unei frumoase livezi de meri, se află și Pensiunea Florina, o afacere de familie ai cărei proprietari, fiind băștinași, locuiesc încă aici. Poarta este permanent deschisă pentru dumneavoastră, echipa Pensiunii Florina așteptându-vă cu drag să-i fiți oaspeți, cu dorința de a vă oferi aici, la Poiana Mărului, „casa departe de casă”.

Foto: Lacul Poiana Mărului și munții din jur – Asybaris01, Wikimedia Commons, domeniu public